Până în 2015, un procent de 18,5% din impozitul pe venitul colectat la nivelul unui județ era redistribuit către municipii, orașe, comune, după ce 27 % din sumă rămânea în bugetul consiliului județean.

Redistribuirea se făcea de către consiliile judeţene care primeau o sumă de bani de la Ministerul Finanţelor, distribuind-o apoi în teritoriu, funcție de cât a contribuit fiecare unitate adminstrativ-teritorială la colectare. Se încerca astfel o corelare stimulatoare între numărul de locuitori şi gradul de colectare realizat. Una e să ai 10.000 de locuitori dar să colectezi 50% din taxe şi impozite şi altceva să ai 3.000 de locuitori dar să ai grad de colectare de 110 % (adică să fi colectat şi restanţele). Ei bine, anul acesta, în concordanţă cu Legea Bugetului de Stat şi alte acte normative, Guvernul a decis să împartă el însuşi banii, fără a-i mai trece prin consiliile judeţene. Iar criteriul a fost unul ”mobilizator” pentru primării: cele care au colectat cei mai mulți bani la bugetul de stat NU primesc cota de 18,5%, cele care nu au adus bani la buget… primesc cota de 18,5%. Motivarea celor din Guvern: se stabileşte un plafon minim al bugetului (funcţie de gradul Unităţii Administrativ Teritoriale – comună, oraş, municipiu), astfel încât să nu mai existe comune ce nu au bani nici măcar de salariile angajaţilor, bașca investiții! și, în plus, se deconectează de la împărţitul banilor consiliile judeţene, aşa numiţii baroni locali, care până acum împărţeau banii și pe criterii politice. Intenții bune, doar în teorie. În practică însă, Guvernul Ponta a băgat adânc mâna în buzunarul contribuabilului. 18,5% din impozitul pe venit trebuia să se întoarcă în teritoriu, dar mii de primării s-au trezit cu zero lei alocaţi. Au rămas fără o lețcaie de la Guvern comune şi oraşe cu grad mare de încasare, cu sume imense dăruite până acum bugetului de stat. Banii cuveniţi acestora au fost translataţi la comune sărace. Un fel de haiducie democratică.
Orice doctrină de dreapta se bazează pe principiul unui stat care intervine cât mai puţin în piaţă, promovând spiritul concurenţial. La polul opus, o doctrină de stânga presupune o nivelare a  actorilor de pe piaţă, prin intervenţia sa, oferind săracilor banii de la bogați. Guvernul PSD condus de Ponta a reuşit însă la începutul acestui an să realizeze culmea stângii. Reamintim că Legea Bugetului de stat pe 2015 a fost declarată constituțională după ce liberalii i-au contestat constituționalitatea. Președintele Iohannis a promulgat-o după ce Curtea Constituțională a decretat că e bună. Însă, real, în numele măririi bugetelor unor comune, Guvernul  nu a fost fair-play față de toți contribuabilii.  Şi îi va da celui care nu a contribuit.  Nu vor primi nimic de la bugetul național comunele care au colectat peste 1,5 milioane de lei în 2013, orașele care au colectat peste 6 milioane de lei în 2013, municipiile care au colectat peste 20 de milioane de lei în același an, municipiile reședință de județ care au fost prea harnice și au dat statului în 2013 peste 50 de milioane de lei și județele care au colectat peste 80 milioane de lei. Ministrul Finanțelor, Darius Vâlcov ne promite că astea vor fi regulile de nivelare financiară cam patru ani de acum încolo. Vom vedea.
Anul acesta, 40 % dintre orașe nu vor primi niciun leu  iar 37% vor avea un buget mai mic ca anul trecut, potrivit unei statistici întocmite de Asociația Orașelor din România. Trezite peste noapte cu un buget la care nu au visat vreodată, echipele din primăriile mici, de comună mai ales, trebuie să întocmească acum în ritm alert proiecte și să dea în stânga-dreapta cu anunțuri de licitații pentru lucrări de infrastructură. Pentru că micile proiecte cu care s-au prezentat ani de-a rândul pe la porțile consiliilor județene în încercarea de a justifica cumva nevoia de bani de la bugetul național sunt insuficiente pentru înghițirea sumelor consistente primite de la Guvern. Partea bună ar fi că acum se pot renova unitățile școlare de prin comune, acolo unde nu s-au închis până acum din lipsă de elevi sau dotări. Partea mai puțin bună ar fi, că din lipsă de inspirație și de echipe apte să realizeze proiecte, ne-am putea putea trezi prin comunele noastre cu primării ca-n Las Vegas, că cel mai simplu de cheltuit un ban de la buget este să renovezi ceea ce ai deja. În fine, anul acesta vom vedea dacă intențiile tovărășești ale stângii dau vreun semn că și-au atins scopul, dezvoltându-i pe unii cu banii altora.  Cine știe, poate e mai uşor de condus o ţară toată la nivel mediu, decât o ţară unde ai vârfuri de bunăstare. Pentru că bunăstarea deschide apetitul la gândire.
Previzibil, primăriile sponsorizate gras vor fi demobilizate în a-şi colecta bugetele, dat fiind faptul că tot li se vor completa bugetele de la Guvern, până la plafonul stabilit. Și poate chiar încep să se obișnuiască cu asta și să le placă. Paradoxal, colectarea va scădea, cel mai probabil şi în comunităţile harnice, ai căror contribuabili se vor fi săturat să tot dea bani pentru neputinţa altora.
Pentru că în 2013 administrația locală a depășit cu un milion de lei colectarea la buget, peste plafonul stabilit acum de Guvern, orașul Ocna Mureș a fost recompensat anul acesta cu zero lei. Ce spune primarul orașului, Silviu Vințeler: ”Alocarea sumelor de la Guvern pentru administrațiile publice locale reprezintă fără niciun dubiu o nouă mostră de încurajare a incompetenței și dezinteresului. Cu cât ești mai leneș în activitatea pe care o desfășori, cu atât Guvernul îți dă mai mult.  Ce înseamnă asta pentru Ocna Mureș? Diminuarea bugetului local, raportat la 2013, cu peste două milioane de lei (20 miliarde lei vechi). O sumă foarte mare pentru un oraș mic, de provincie. Le mulțumim din suflet tuturor oamenilor din Ocna Mureș pentru că și-au plătit și își plătesc cu responsabilitate taxele și impozitele locale. Pentru că aceasta este ultima variantă de a ne dezvolta: pe banii proprii, pe banii pe care îi plătim fiecare.
Cu un executiv care a început distrugerea acestui oraș prin privatizarea iresponsabilă a UPSOM și SALINA și care acum continuă să refuze dreptul la dezvoltarea, la regenerarea economică a Ocnei Mureș, singura noastră șansă de a merge cu capul sus înainte este de a face investiții strict cu ceea ce fiecare dintre noi își achită la taxe și impozite locale și din accesarea de fonduri externe nerambursabile.Nu stăm cu mâna întinsă la banii Guvernului, indiferent cum sunt ei distribuiți, pe „performanță” sau politic. Toate investițiile pe care ni le-am propus în 2015 le vom duce la bun sfârșit, indiferent dacă vom avea sau nu sprijinul financiar al Guvernului României. Dacă e să reducem ceva, nu vom reduce banii de investiții ci cheltuielile de funcționare.”
Un alt oraș care primește nimic de la Guvernul României este Cugirul. Primarul Adrian Teban spune că ”Aceasta este bugetul descentralizării văzut de Dragnea și Dîrzu.  Așa vede descentralizarea PSD – să împartă banii după bunul lui plac. Aceasta nu este o descentralizare ci o dez-centralizare, o dezechilibrare. Cele mai lovite sunt orașele mici. Până la urmă Cugirul este obișnuit cu permanenta lipsă a banilor de la nivel național încât acum nu mai este ceva surprinzător pentru noi.”
Orașul Baia de Arieș va primi anul acesta de la Guvern  4,929 milioane de lei, mai mult decât suma rămasă de repartizat prin decizie a AJFP Alba, pentru toate localitățile din județ, respectiv 4,694 milioane de lei. Primarul Traian Pandor este în culmea fericirii, o fericire reținută deoarece ne-a mărturisit că ”mi-e teamă ca nu cumva să visez. Probabil că cu acești bani Baia de Arieş va fi așa de asfaltat încât o să cauți cu dinadinsul un loc unde să-ți murdărești de noroi pantofii și nu o să-l găsești. Din păcate, nu asfaltul ar fi problema la noi, că deja ne-am făcut drumurile pe diverse proiecte. Problema majoră o reprezintă lipsa locurilor de muncă și în direcția aceasta ar trebui să facem ceva”.
Lei frumoși o să mai primească Aiudul – 6,17 de milioane, Blajul – 5,53 de milioane, Zlatna – 3,527 de milioane, Abrudul – 3,171 de milioane, Teiușul – 2,179 de milioane. Nu o să primească nimic de la bugetul național Alba Iulia, Sebeș, Ciugud, Galda de Jos, Jidvei, Roșia Montană, Sîntimbru, Săsciori, Vințu de Jos.
Comuna Ceru Băcăinți, cea mai mică din județul Alba a ajuns să primească 1,438 de milioane de lei, mai mult decât orașul Câmpeni, care va primi doar 1,142 de milioane de lei. Peste 1,1 de milioane de lei vor primi comunele Almașu Mare, Avram Iancu, Blandiana, Bucerdea Grânoasă, Bucium, Cenade, Cergău, Ciuruleasa, Cut, Întregalde, Horea, Mogoș, Ocoliș, Ohaba, Poiana Vadului, Poșaga, Rădești, Rîmeț, Rimetea, Săliștea, Sohodol, Vidra.
Fie că au primit zero lei, fie că au primit aproape 5 milioane de lei, toate unitățile administrativ teritoriale din Alba trebuie să se descurce în 2015 cu aceste alocări naționale, pe lângă bugetele locale, evident. În consecință, anul acesta nu ne rămâne decât să ne luăm o pungă de popcorn și să vizionăm cu interes incredibila poveste a dezvoltării explozive a comunităților sărace.

Nicoleta IDITA-TOMUȚA