Știri din zonă
Cu un trecut glorios pomenit în cronicile medievale, Copandul a căzut astăzi în uitare, cu o viață care parcă s-a oprit undeva în istoria de sute de ani a localității
Copandul, ajuns în zile noastre un sat parcă uitat de timp, este situat în nord-estul extrem al județului Alba. Un sat de pe malul Mureșului, ca oricare altul, încremenit în timp și spațiu, căzut parcă în uitare, cu o viață care parcă s-a oprit undeva în istoria de sute de ani a localității.
Oameni puțini, o liniște nefirească parcă, tăiată doar de zgomotele naturii: păsări (fazani în special), animale (oi, vaci, căprioare, mistreți, iepuri, bursuci, vulpi, mai nou și un urs), Mureșul cu cascadele sale.
Prima atestare documentară a localității datează de prin 1285, având posibile legături cu rebeliunea Koppanilor din regiunea Somogy de la începutul secolului XI în Transilvania „ungurilor negri” de unde și denumirea de Koppand, pietre funerare din 1578 și 1622 în curtea bisericii reformate, pietre funerare ale familiei Somlyai.
La nord-est de Noșlac, în vecinătatea sudică a Mureșului, înconjurată de posesiuni nobiliare, se hotărnicea în 1299 moșia capitlului din Alba, numita Copand. Era intrată în patrimoniul instituției printr-o donație făcută de Emeric, fratele banului Mikud, din învecinatul Iernut, în 1286, și a continuat să facă parte din el până la secularizarea sa; ulterior a ajuns la Mihail Somlyai. În 1336, capitlul primea de la rege dreptul de a așeza coloniști, cu scutiri, pe moșiile sale, și între ele se nominaliza în mod special Copandul. (ANNALES UNIVERSITATIS APULENSIS SERIES HISTORICA 16/I).
Localitatea apare pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 140) sub numele de „Maros Koppand”. Primele mențiuni despre o biserică ortodoxă ori greco-catolică apar în 1733-1750, cu o biserică construită de Toader Todoraș și Todor Rad.
Biserica actuală, de lemn, ”Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din satul Copand, este construită în 1803 pe un amplasament mai sus decât cel actual. În 1856 a fost mutată (trasă cu boii) pe actualul amplasament, mai jos, spre a fi mai aproape de sat. Tot atunci a fost acoperit interiorul cu pânză de cânepă și pictată de frații Ștefan și Matei Șarlea din Feisa.
Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se afla pe lista a monumentelor istorice din județul Alba sub codul LMI AB-II-m-B-00210. Înfățișează varianta tipologică, de veche tradiție, regăsită pe întreaga arie de formare a poporului român, a navei dreptunghiulare, cu absida în prelungire, poligonala cu trei laturi. Mare parte din haina picturală a fost cândva curățată de ploi, din fragmentele rămase adunându-se următoarea iconografie: pronaos, mucenițe și mironosițe; naos, registre de mucenici în decor de arcade, iar pe nașterea bolții, cu reprezentări din viața lui Hristos, încadrate de evangheliști, detașându-se ca realizare artistică, Cina cea de taină. Pe timpanul de vest se desfășoară o impresionantă compoziție pe tema Răstignirii.
În absida altarului: Sfânta Treime, cete îngerești, Jertfa lui Avraam, Botezul Domnului (perete nord) și procesiunea arhiereilor. (Ioana Cristache-Panait (1987), Biserici de lemn, monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei, Mărturii de continuitate și creație românească, Alba Iulia, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Alba Iuliei). Pentru că turla bisricii este prea fragilă pentru a susține un clopot de metal, la intrarea în curtea acestei biserici a fost amenajat un turn, prevăzut cu scară de acces, în care au fost montate clopotele de chemare la rugăciune.
Preot în 1880 a fost Filip Siandru (din 1863, îl găsim și în 1906) cu casa parohială din lemn apoi din cărămidă nearsă. În 1911 preot era Valer Șandru. În vârful dealului din spatele bisericii se află vreo 10 morminte, toate ale familiei Turo, o familie boierească din secolul IXX-XX. Au existat chiar și tentative de profanare ale acestor morminte.
În cimitirul bisericii, mormintele sunt răsfirate printre pomii care le țin umbră vara și le protejează de zăpadă iarna. Morminte vechi, morminte noi, ca o legătură sfântă între vechi și nou, între trecut, prezent și viitor. Și poate că distanța mare între mormintele parcă aruncate printre pomi vrea să arate liniștea pe care cei morți și-au găsit-o acolo, lângă biserică. Încă mai găsim prin grădinile oamenilor morminte ale celor decedați cu zeci de ani în urmă, semn al păstrării celor dragi aproape de familie, din dorința de a se ruga în liniște și de a trăi aproape de cei morți, simțindu-le spiritul și păstrându-le vie memoria.
Școala din Copand a ființat alături de cea din satul Ciuci (Stâna de Mureș). A mai fost o școală a bisericii reformate, naționalizată în 1946 de comuniști, împreună cu toate bunurile bisericii reformate.
Recensământul din 1930 ne spune că în Copand erau 364 de locuitori (174 români, 189 unguri, 53 țigani).
În 1931, conform ziarului MURAVIDEK din 31 mai, pagina 3, aflăm că un incendiu a afectat 20 de case ca urmare a unui foc provocat de un copil. Totul a fost pe lângă zona numită azi „La izvor”. Din vorba satului am aflat ca acel copil, de 4 ani, nu a mai fost găsit niciodată. Acum satul are sub 200 de locuitori, majoritatea celor tineri fiind plecați în țări străine. Natalitatea în ultimii 4 ani zero. Cei care trec în eternitate au în general vârste de peste 80 sau 90 de ani. Până acum vreo 4 ani, un localnic, acum în vârstă de aproape 100 de ani, mergea la Alba Iulia, de Ziua Națională, la ”1 Decembrie” cu căruța. Acum e prea bătrân, cu greu mai merge până la prăvălia din sat.
Cei rămași în Copand se ocupă cu agricultura, cu oile, cu vacile. Unii cultivă plante „neconvenționale” – lavandă, gălbenele, urzici, busuioc și câștigă mult mai bine decât de urma clasicelor porumb, grâu ori cartofi. Asta poate însemna o posibilă revigorare economică și socială a satului, având în vedere că suprafețele agricole sunt fărâmițate în parcele de jumătate de iugăr ori un iugăr, oricum sub 1 hectar fiecare. Se mai văd urmele celor două sonde de prospectare de pe vremea comunismului. Atunci căutau petrol dar au găsit sare, multă sare, la 800 m adâncime. Un pârâu la care se adăpau până acum vreo 50 de ani oile a devenit dintr-o dată sărat. Și nu e singurul.
Ce îi poate reda Copand-ului strălucirea de odinioară? Poate o posibilă locație de agroturism care să folosească apele sărate din zonă? Poate o posibilă locație de turism care să folosească cu cap frumusețile Mureșului și a dealurilor și pădurilor care înconjoară satul?
Iulian Olariu IAKAB,
Copand, Noșlac

Știri din zonă
Tânăr de 23 de ani din Unirea cercetat de polițiști, după ce a agresat un trecător, pe strada Traian
Luni, 4 iulie 2025, polițiștii Postului de Poliție Unirea au fost sesizați, prin SNUAU 112, de către un bărbat de 31 de ani, din localitatea Unirea, cu privire la faptul că, în dimineața zilei de 14 iulie 2025, în jurul orei 08.30, în timp ce se afla pe strada Traian din localitatea Unirea, ar fi fost agresat fizic de către un tânăr de 23 de ani, din localitatea Unirea, pe fondul unor discuții purtate în contradictoriu.
În urma aplicării formularului de evaluare a riscului, polițiștii au emis ordin de protecție provizoriu, pentru o perioadă de 5 zile.
Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe.
Știri din zonă
Bărbat de 36 de ani cercetat de polițiștii din Unirea, după ce și-a amenințat soția cu moartea
La data de 14 iulie 2025, polițiștii Postului de Poliție Unirea au fost sesizați de către o femeie de 41 de ani, din Municipiul Turda, județul Cluj, cu privire la faptul că, în dimineața zilei de 14 iulie 2025, în jurul orei 05.45, în timp ce se afla pe strada Uiorii din localitatea Unirea, ar fi fost amenințată cu moartea de către soțul ei, în vârstă de 36 de ani, din Municipiul Turda, provocându-i o stare de temere.
În urma aplicării formularului de evaluare a riscului, polițiștii au emis ordin de protecție provizoriu, pentru o perioadă de 5 zile.
Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de amenințare.
Știri din zonă
Două premii I obținute de Radu-Petru Stanciu, din Inoc, la Festivalul-concurs „Cântec din Ardealu’ nost”
Radu-Petru Stanciu, din Inoc, a avut o prestație remarcabilă la ediția 2025 a Festivalului-concurs „Cântec din Ardealu’ nost”, de la Chintelnic (Bistrița-Năsăud).
El a obținut premiul I la secțiunile cântec popular și instrumental. Bucuria tânărului din Inoc a cu atât mai mare cu cât aceste succese le-a obținut chiar de ziua lui, sâmbătă, 28 iunie 2025.
Radu-Petru Stanciu a reprezentat Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, unde o are ca profesor coordonator de canto popular pe Leontina Fărcaș, iar la instrument este instruit de Marius Ienciu.
- Din Județacum 3 luni
Când pică Paștele ortodox și cel catolic în 2026, dar și în următorii ani | ocnamuresinfo.ro
- Actualitateacum 2 luni
Sfinții Constantin și Elena 2025. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | ocnamuresinfo.ro
- Mondenacum 11 luni
Mesaje de Sfânta Maria 2024. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | ocnamuresinfo.ro
- Din Județacum 3 luni
Când sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | ocnamuresinfo.ro
- Mondenacum 3 luni
MESAJE DE 1 MAI 2025. SMS-uri, FELICITARI şi URĂRI care pot fi trimise de Ziua Internaţională a Muncitorilor | ocnamuresinfo.ro
- Actualitateacum 3 luni
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor care îşi sărbătoresc onomastica | ocnamuresinfo.ro
- Din Județacum 3 luni
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2025 | ocnamuresinfo.ro
- Actualitateacum 8 luni
MESAJE de SFANTUL ANDREI 2024. SMS-uri, urări și felicitări pe care le poți trimite celor care își sărbătoresc onomastica | ocnamuresinfo.ro