ocnamuresinfo, stiri ocnamures, informatii ocnamures

Acasă » Administrație » Silviu Vințeler: ”Ne dorim cu toţii ca oraşul Ocna Mureş să se relanseze pe plan economic”

Silviu Vințeler: ”Ne dorim cu toţii ca oraşul Ocna Mureş să se relanseze pe plan economic”

Publicat în 05.01.2013 la ora 23:23

Ocna Mureş este aici, pe malul Mureşului de aproape 2000 de ani (Salinae), de peste 800 de ani atestată documentar sub numele de Uioara, cunoscută apoi şi sub denumirea de Marosújvár (maghiară).

Este situat la o altitudine medie de 258 de metri faţă de nivelul mării, ceea ce îi conferă un climat temperat continental cu temperatură medie anuală de +9 grade Celsius şi cu precipitaţii anuale reduse, sub 600 mm. Are o populaţie de 12.377 locuitori şi 5.741 locuinţe (recensământ 2011 – rezultate parţiale) şi ocupă o suprafaţă de 6.834 hectare (68,34 kmp), ceea ce înseamnă 1,06% din suprafata judeţului. Situat între cei mai mari munţi de sare din Ardeal, care  i-au adus în timp renume, bunăstare economică, dezvoltare socială şi culturală, oraşul Ocna Mureş este aşezat în centrul ţării, în nord-estul judeţului Alba. A fost declarat oraş în 1956, cuprinzând 2 localităţi componente (Uioara de Sus şi Uioara de Jos) şi 3 sate (Micoşlaca, Cisteiul de Mureş, Războieni-Cetate).

Dezvoltarea localităţii de-a lungul istoriei s-a datorat sării care există din belşug. Depozitul de sare are forma unei ciuperci răsturnate cu adâncimea de aproximativ 1.800 de metri, iar pe orizontală cu o formă ovală cu axa mare de aproximativ 800 de metri, iar axa mică de circa 500 de metri (aproximativ 400 de milioane de metri cubi de sare). Dacă la început exploatarea era ocazională, pentru a acoperi cererea locală şi zonală, la sfârşitul secolului 18 s-a început exploatarea organizată a sării. Exploatarea sării s-a făcut până în 1978 prin extragere solidă în galerii de mină, după care s-a continuat extragerea prin metoda soluţiei de saramură.

Având şi o poziţie geografică avantajoasă faţă de localităţile importante din zonă (55 km de Alba Iulia, 60 km de Cluj-Napoca, 76 km de Tg. Mureş, 99 km de Sibiu, 32 km de Turda, 22 km de Aiud), localitatea s-a dezvoltat continuu, apărând în timp unităţi economice cum ar fi Uzinele de Produse Sodice, Fabrica de Fermentare a Tutunului, Complexul de Tratament “Băile Sărate”. La mijlocul secolului 19 (1859), pentru a proteja exploatările din zonă, cursul Mureşului a fost deviat cu câteva sute de metri, evitând astfel inundaţiile care afectau periodic minele de sare.

Uzinele de Produse Sodice au fost construite în perioada 1894-1896 de către societatea belgiană SOLVAY&Co şi a fost mult timp, până spre mijlocul secolului 20, singura producătoare de sodă din România şi una din cele mai importante din Europa. Tot baronul Solvay a fost cel care a construit şi inaugurat primul stadion cu nocturnă din România, în 1936.

Construirea în trecut a Complexului “Băile Sărate” a adus un nou renume localităţii prin posibilităţile de tratament pe care le oferea, având în vedere apele cu calităţi deosebite din zonă (salinitate de 266g/l, ape minerale clorurate şi sodice din lacurile apărute în locul vechilor saline, etc). Tratamentele efectuate erau în principal pentru afecţiuni reumatismale articulare şi degenerative, afecţiuni neurologice periferice, ginecologice sau posttraumatismale. Astfel Ocna Mureş a devenit un punct important pe harta staţiunilor balneoclimaterice din România.

Dezvoltarea continuă a extracţiei de sare în toate formele ei, dar şi apariţia altor activităţi economice au dus la conturarea localităţii ca un centru economic puternic în partea de nord-est a judeţului. Necesitatea pregătirii forţei de muncă a dus la apariţia şcolilor care în timp au devenit adevărate nuclee de pregătire profesională, cu rezultate deosebite în calitatea învăţământului zonei. Liceul Teoretic “Petru Maior” este un exemplu elocvent în acest sens, acesta fiind cel mai bun liceu din judeţul Alba în 2011.

Din păcate, unele decizii economice sau politice au fost extrem de dăunătoare climatului economic în ultima vreme. Uzina de Produse Sodice (UPSOM) şi-au încetat activitatea după ce a fost preluată de compania indiană GHCL (Gujarat Heavy Chemicals Ltd.). Complexul “Băile Sărate” a fost la rândul său privatizat şi apoi a dispărut de pe harta oraşului, atât economic, cât şi fizic, fiind demolat. Fabrica de Fermentare a Tutunului a dispărut şi ea în acelaşi context politic şi economic.

Toate aceste modificări bruşte şi radicale din viaţa economică a oraşului au avut efecte imediate şi în plan social. Forţa de muncă a trebuit să se reorienteze spre alte sectoare şi zone unde să îşi desfăşoare activitatea. Poziţionarea geografică a localităţii a reuşit încă o dată să menţină pe linia de plutire oraşul. Aiud, Alba Iulia, Cluj, Turda au devenit centre economice care au reuşit să absoarbă peste 2.000 dintre angajaţii care au avut de suferit de pe urma modificărilor pe piaţa muncii din Ocna Mureş.

Evident că toţi cei care muncesc acum în alte localităţi îşi doresc cu ardoare să revină şi să muncească acasă, să ajute la o relansare în plan economic şi social a localităţii. Pregătirea pe care au căpătat-o în anii de şcoală îi îndreptăţeşte să-şi dorească acest lucru, cu atât mai mult cu cât şi perspectivele de revenire există. Investitorii sunt bineveniţi în zona oraşului Ocna Mureş, administraţia locală fiind extrem de deschisă şi receptivă la solicitările acestora. Iată şi câteva argumente pentru dezvoltarea economică a zonei prin intermediul celor ce doresc să investească.

Rezervele naturale de sare, de bentonită, dar şi batalele (peste 200.000 metri cubi de halde de reziduuri de CaCO3 rezultate în urma proceselor tehnologice de la UPSOM) existente în zonă reprezintă un motiv deloc de neglijat pentru orice investitor interesat în exploatarea de zăcăminte, dar şi de prelucrare a unor astfel de resurse naturale, să investească aici, în Ocna Mureş. Materialele de construcţii nu reprezintă o problemă, balastierele de pe malul Mureşului şi Fabrica de cărămidă din Războieni reprezentând doar câţiva dintre furnizorii de astfel de produse.

Proiectele de dezvoltare care sunt în derulare arată şi ele disponibilitatea autorităţilor în facilitarea investiţiilor în localitate. Extinderea reţelei de apă – canal cu aproape 20 de kilometri şi reabilitarea acesteia pe o lungime de aproape 7 kilometri (peste 5 milioane de euro), o nouă staţie de epurare şi reabilitarea a 11 staţii de pompare apă (aproape 4 milioane de euro), investiţii în aproximativ 4 kilometri de reţea de gaz metan numai în 2012 demostrează clar faptul că se doreşte dezvoltarea durabilă a oraşului pe plan social şi economic. Toate aceste investiţii locale, dar şi altele cu impact social deloc de neglijat (transport local, iluminat public stradal, reabilitare pod rutier, realizarea centurii de trafic greu, refacerea canalelor de gardă, etc) afectează în mod direct şi în sens pozitiv orice investitor care doreşte să se dezvolte în zonă.

Accesul catre marile căi rutiere ce străbat Ardealul  (26 km până la autostrada A3 şi 70 km până la autostrada A4) reprezintă o altă caracteristică deloc de neglijat în ceea ce priveşte accesul la infrastructură şi căi de comunicaţie şi transport europene de prim rang.

Deschiderea administraţiei către orice posibil investitor prin acordarea facilităţilor de infrastructură, utilităţi si facilităţi fiscale constituie rezolvarea concretă a unora din problemele spinoase de care se lovesc majoritatea dezvoltatorilor economici de pretutindeni.

De asemenea forţa de muncă disponibilă ce poate fi utilizată, precum şi pregătirea profesională a acesteia rezolvă o altă mare problemă cu care se confruntă orice investitor în intenţia sa de a se dezvolta. Cei peste 2.000 de localnici care muncesc în oraşele din apropiere reprezintă, prin număr şi diversitate a pregătirii profesionale, un motiv deloc de neglijat în luarea unei decizii investiţionale.

Investitori precum Bosch (componente auto), Mercedes (cutii de viteze), SEWS (cabluri auto) au preferat să investească în judeţul Alba şi să folosească valoarea profesională şi calitatea forţei de muncă din Ocna Mureş şi localităţile aparţinătoare tocmai datorită facilităţilor oferite de administraţie în infrastructură şi utilităţi.

Ne dorim cu toţii ca oraşul Ocna Mureş să se relanseze pe plan economic, să-şi recâştige locul pe care l-a avut cândva pe harta dezvoltării judeţului. Ne dorim, ca administraţie locală, să putem rezolva, împreună cu toţi cei doritori şi interesaţi în dezvoltarea economică a zonei, problemele comunităţii, fie ele economice, sociale sau de altă natură.  Ne dorim ca prin colaborarea cu cei interesaţi în investiţii  în zonă să punem bazele unui pol important de dezvoltare economică în judeţul Alba.

Silviu VINȚELER, primarul orașului Ocna Mureș

Acest articol a fost citit de 332 ori

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Completează termenul lipsă * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.