Premieră culturală în comuna Unirea – Festivalul Jocului de Haidău

Consiliul Judeţean Alba, prin Centrul de Cultură “Augustin Bena“ Alba, Primăria şi Consiliul Local Unirea au organizat, pe 29 iunie 2014, în localitatea Unirea, prima ediţie a Festivalului Jocului de Haidău.La ora 14.00 va avea loc deschiderea evenimentului şi prezentarea jocului de Haidău, spectacolul organizat desfăşurându-se începând cu ora 15.00 pe scena amplasată în aer liber în localitatea Unirea. De la ora 16.00 Ansamblul Folcloric al Judeţului Alba şi Ansamblul Doina Aiudului vor avea reprezentaţii folclorice. Deoarece dansul se află pe lista de propuneri a Comisiei de Salvgardare a Patrimoniului Imaterial pentru a intra în patrimoniul UNESCO, organizatorii doresc să readucă în actualitate acest dans în toate comunităţile din arealul în care el se juca odinioară şi să-i valorifice potenţialul artistic, readucându-l pe scenă spre a-l supune atenţiei tuturor: spectatori, coregrafi, artişti, membri ai comunităţilor locale.
Conform informaţiilor furnizate de prof. univ. dr. Zamfir Dejeu şi de coregrafa Sorica Fărcaş – prin intermediul Danielei Floroian – haidăul este un joc tradiţional românesc, la baza lui stând cele mai vechi elemente ale dansurilor bărbăteşti. A fost atestat documentar în sec. al XVI-lea, dar are origini mult mai vechi. Arealul în care se joacă acest dans este destul de restrâns: pe Valea Mureşului mijlociu, mai precis din zona Ocna Mureş până spre Teiuş. Dansul are ca principale figuri ponturile în plimbare sau cu sprijin, salturile înalte, flexiunile adânci, ghemuirile şi răsucirile. Haidăul este numit şi dans fecioresc de bâtă, fiind singurul dans cu bătaie pe mâna stângă, motiv pentru care feciorii aveau nevoie de sprijin. Dacă la început feciorii se sprijineau în bâtă, începând cu anii ‘30 s-a pus un mare accent pe dansul mixt, în care fetele aveau şi rolul de a sprijini feciorii în executarea bătăilor pe cizmă, cu mâna stângă, şi a săriturilor. Frumuseţea dansului a fost întregită şi cu piruetele fetelor executate pe sub mâna băiatului. De altfel, se presupune că, la început, dansul a fost format din trei părţi: Ponturi în plimbare, Purtata de fete şi Ponturi pe loc (cu sprijin). Ulterior, Purtata s-a desprins ca dans de fete de sine stătător, păstrând elemente ale jocului bărbătesc, perfect integrate în unităţile ei de mişcare, iar Feciorescul de bâtă a evoluat, astfel încât astăzi el se joacă atât ca joc bărbătesc, folosind ca punct de sprijin bâta, cât şi ca joc mixt, folosind tot bâta ca punct de sprijin.
În măsura în care festivalul îşi va atinge scopul, organizatorii intenţionează ca pe viitor el să fie îmbogăţit cu încă o secţiune – aceea a dansurilor de femei (Purtatele), la fel de frumoase şi de importante ca valori ale culturii naţionale tradiţionale, dar şi ca „branduri” ale judeţului Alba, alături de Fluieraşii de pe Valea Sebeşului, Fetele de la Căpâlna sau Tulnicăresele de la Avram Iancu.

Redactia ocnamuresinfo.ro

 

Acest articol a fost citit de 419 ori