Secția de Pompieri Aiud intervine în după-amiaza zilei de joi, 1 octombrie 2026, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la vegetația uscată, pe raza localității Lunca Mureșului.

Flăcările se manifestă pe o suprafață de aproximativ un hectar. Pompierii acționează pentru localizarea și lichidarea incendiului, astfel încât acesta să nu se extindă.

La intervenție participă o autospecială de stingere cu apă și spumă din cadrul Secției de Pompieri Aiud, precum și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Lunca Mureșului.

Un copil în vârstă de 11 ani a decedat după ce a căzut cu bicicleta pe partea carosabilă, în localitatea Heria, comuna Fărău.

Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Ocna Mureș au fost sesizați cu privire la producerea incidentului și s-au deplasat la fața locului pentru efectuarea cercetărilor și fluidizarea traficului rutier.

Minorul a suferit leziuni grave și a fost supus manevrelor de resuscitare. Din nefericire, acesta nu a răspuns procedurilor medicale, fiind declarat decedat de echipajele de intervenție.

Polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care s-a produs incidentul.

Timp de o săptămână, între 20 și 27 septembrie 2026, Schitul „Sfântul Ioan Evanghelistul” din Găbud, județul Alba, a găzduit Tabăra de Toamnă, organizată anul acesta sub tema „Despre TINEri și emoțiile lor”. Evenimentul a reunit 80 de tineri din întreaga țară, care au participat la conferințe, ateliere, activități gospodărești și momente de rugăciune.

Tema ediției a pornit de la provocările cu care se confruntă tinerii aflați la începutul vieții adulte: presiunea alegerilor, teama de eșec, nesiguranța, relațiile, orientarea profesională și asumarea responsabilităților. Dacă despre studii, facultate, carieră și familie se vorbește încă din primii ani de formare, gestionarea emoțiilor și înțelegerea propriei vieți interioare rămân, de multe ori, aspecte mai puțin abordate.

În acest context, tabăra de la Găbud le-a oferit participanților un cadru de reflecție și dialog, în care aceștia au putut analiza modul în care emoțiile le influențează relațiile, deciziile și procesul de maturizare. Întâlnirile au îmbinat perspectiva psihologică și educațională cu dimensiunea duhovnicească.

Conferințe și ateliere dedicate vieții emoționale

Programul a fost deschis luni, 21 septembrie, de părintele Ciprian Negreanu, licențiat în Filosofie și Teologie, slujitor la Biserica Studenților din Cluj-Napoca și duhovnic al numeroși tineri. În cadrul prelegerii „Iubirea: emoție sau virtute?”, participanții au fost invitați să reflecteze asupra iubirii și asupra diferenței dintre trăirea de moment și iubirea asumată ca virtute și alegere statornică.

Marți, 22 septembrie, profesorul consilier școlar Andreea Rus a susținut atelierul practic „Repere pentru o viață trăită cu sens”. Discuțiile au avut ca punct de plecare libertatea de a fi, înțelepciunea de a alege și curajul de a iubi. Educația a fost prezentată ca o întâlnire autentică, construită pe solidaritate, responsabilitate și iubire.

Miercuri, 23 septembrie, psihologul clinician în supervizare Adriana Roman a coordonat atelierul „Ce fac cu ceea ce simt?”. Întâlnirea a creat un cadru practic de explorare a emoțiilor și a modului în care acestea pot fi înțelese și gestionate. Experiența invitatei în psihologie, branding și coaching a oferit participanților mai multe perspective asupra relației cu propriile trăiri.

Seria întâlnirilor a continuat joi, 24 septembrie, cu „Tâlcuirea Noului Testament”, ajunsă la cea de-a 17-a ediție. Dialogul a fost susținut de arhimandritul Iustin Miron și ieromonahul Pantelimon Șușnea și a completat dimensiunea duhovnicească a programului.

Rugăciune, muncă și viață comunitară

Conferințele și atelierele au fost integrate într-un program mai amplu, inspirat din ritmul vieții monahale. În prima parte a fiecărei zile, tinerii au participat la activitățile gospodărești ale schitului, cunoscute sub denumirea de „ascultări” sau „rucodelie” – munca mâinilor.

Prin activități practice și repetitive, participanții au avut ocazia să se desprindă de ritmul alert al vieții cotidiene și de presiunea deciziilor. Rugăciunea, participarea la slujbe, munca și responsabilitățile împărțite cu ceilalți au transformat tabăra într-o experiență comunitară, nu doar într-o serie de conferințe și ateliere.

Modelul continuă tradiția taberelor organizate în jurul Mănăstirii Oașa, unde formarea tinerilor se împletește cu participarea la viața obștii, activitățile gospodărești și întâlnirile de dialog.

Hramul Schitului Găbud

Tabăra s-a încheiat în atmosfera sărbătorii dedicate ocrotitorului schitului, Sfântul Ioan Evanghelistul. Programul hramului a început vineri, 25 septembrie, la ora 18:00, cu Privegherea.

Sâmbătă, 26 septembrie, în ziua hramului, au fost săvârșite Sfântul Maslu și Acatistul, urmate de Dumnezeiasca Liturghie, oficiată între orele 10:00 și 12:00. Sărbătoarea s-a încheiat cu o agapă frățească, la care au participat tinerii aflați în tabără și credincioșii prezenți la schit.

Mărturii despre experiența de la Găbud

Pentru participanți, zilele petrecute la Găbud au reprezentat un timp de reflecție și de reașezare interioară.

„Discursul părintelui Ciprian Negreanu despre iubire ca virtute, nu doar ca simplă emoție trecătoare, mi-a schimbat complet perspectiva asupra relațiilor. În lumea de azi, totul este consumabil și bazat pe ceea ce simți pe moment. Să auzi că iubirea se construiește cu statornicie și responsabilitate a fost exact reperul de care aveam nevoie la începutul vieții adulte”, a mărturisit Maria Rusu din Cluj-Napoca.

Adelin Șuteu, din Buza, județul Cluj, a apreciat faptul că tema ediției a răspuns unor întrebări personale: „Discuțiile despre iubire, libertate, responsabilitate și sens m-au făcut să privesc dintr-o altă perspectivă lucruri pe care, de multe ori, le trecem cu vederea. Mi-a plăcut că am putut vorbi deschis despre temeri și nesiguranțe, fără presiunea de a avea răspunsuri perfecte.”

Pentru Maria Șerban, din București, adevărata valoare a taberei se vede după întoarcerea acasă: „De la Găbud iau cu mine nu doar amintiri, ci și gânduri care mă vor însoți în alegerile de zi cu zi. Am învățat să fiu mai atentă la ceea ce simt, să îi ascult mai mult pe ceilalți și să nu uit că fiecare dintre noi are propriul ritm de creștere.”

La rândul său, Maria Cercel, din Rășinari, județul Sibiu, a vorbit despre sentimentul de apartenență pe care îl oferă aceste întâlniri: „Am mai fost în tabere și mereu m-am simțit ca acasă. Sfaturile părinților, prieteniile pe care le-am format și lucrul din timpul ascultărilor ne oferă ceva ce cu toții căutăm: un scop în viață, să știi că ceea ce faci are o menire.”

Prin tema propusă și prin programul construit în jurul rugăciunii, dialogului și vieții comunitare, Tabăra de Toamnă de la Găbud le-a oferit tinerilor un răgaz pentru a-și înțelege mai bine emoțiile, pentru a-și clarifica alegerile și pentru a privi cu mai multă încredere spre etapa maturizării.

Miruna Popa