Actualitate
Marele premiu al ediției din acest an a Festivalului „Mureş, pe marginea ta” a plecat în Gorj, iar două premii au rămas în Alba
Cântecul dar şi portul popular au fost adunate pe scena Casei de Cultură „Ion Sângereanu” din Ocna Mureş, aruncând punţi peste cugete, croind poteci către toate bazinele folclorice ale ţării.
Frumosul a fost respirat în cele două zile de la sfârşitul săptămânii trecute, când doina, balada, hora sau sârba, „altoite” cu autenticitate, s-au întrecut pe scenă, bucurând văzul şi auzul ocnamureşenilor. De 28 de ani, a devenit o tradiţie în viaţa cultural-artistică a oraşului, judeţului şi ţării, în toamna fiecărui an, când roadele pământului sunt strânse în hambare, să aibă loc festivalul naţional de interpretare a cântecului popular „Mureş, pe marginea ta”.
Întâlnirea artiştilor amatori, purtători de folclor autentic, într-o competiţie artistică deosebită, într-o perioadă când bucuriile sunt tot mai rare, dar nu lipsesc, ci trebuie doar găsite, Consiliul Judeţean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba şi Primăria şi Consiliul Local Ocna Mureş, în parteneriat cu Primăria comunei Noşlac şi Casa de Cultură „Ion Sângereanu” din Ocna Mureş se straduiesc să dăruiască iubitorilor de folclor ediţii cât mai bune ale festivalului pe care îl organizează.
În ansamblul vieţii culturale din judeţ, locul Festivalului-concurs de folclor ”Mureş, pe marginea ta” este bine definit. El se adresează unui public larg, aducând pe scena sa şi punând în evidenţă tinere talente, dar şi interpreţi populari consacraţi.
Considerat emblematic pentru activitatea culturală a judeţului şi desfăşurat la înalte exigenţe organizatorice şi artistice, ediţia din acest an a festivalului a propus pentru prima dată o sesiune de dezbateri, un simpozion naţional al profesorilor artişti din România, în care s-a discutat despre modul de păstrare şi promovare a folclorului, precum şi despre revigorarea tradiţiei cântecului în contextul cultural actual. Iniţiat în anul 1987 de către ocnamureşanul Virgil Moga, din nevoia de a reuni artiştii amatori din ţară în cadrul unei manifestări folclorice ample, care să ofere prilejul de a face cunoscute cântecele specifice fiecărei localitaţi în parte, festivalul a adus de-a lungul timpului pe scena din Ocna Mureş solişti vocali, care au demonstrat din plin valoarea şi autenticitatea folclorului fiecărei zone din România.
La fel ca şi la ediţiile precedente, au confirmat participarea mulţi interpreţi amatori ai cântecului românesc, care au adus în faţa publicului frumuseţea folclorului de pe întreg cuprinsul ţării, relevând autenticitatea şi promovând bunurile culturale, tradiţionale, dar şi contemporane. Participarea celor aproape 30 de solişti vocali precum şi a specialiştilor din domeniul muzical şi coregrafic la această sarbătoare a portului şi cântecului popular, a permis stabilirea unei ierarhii. Juriul, în a cărei componenţă au intrat binecunoscuţii Sergiu Vitalian Vaida, Ana Strâmturean, Dorina Oprea, Leontina Fărcaş, Alexandru Pugna, Stelian Feraru, Constantun Salapi şi Virgil Moga a stabilit ordinea ierarhică a celor care au câştigat această ediţie. Marele premiu a plecat în judeţul Gorj, fiind câştigat de tânăra Mihaela Daju, premiul întâi a fost adjudecat de Nicolae Balu din Alba, premiul doi de Larisa Bozbici din Bistriţa-Năsăud, premiul trei de Nadia Dobra din Alba. Cele trei premii speciale au fost adjudecate de Mădălina Mureşan din judeţul Mureş, Ioana Leonte din Bistriţa-Năsăud şi Andreea Ţâmpu din Bacău.
Ţinând cont de renumele câştigat de acest festival de folclor, care s-a remarcat prin prezenţa aproape a tuturor regiunilor folclorice, la fiecare ediţie se constată o participare din ce în ce mai masivă, întrecerea interpretativă fiind deosebită, cu repertorii specifice fiecărei zone. Această a XXVIII-a ediţie ce s-a desfăşurat la Ocna Mureş sâmbătă, 7 şi duminică, 8 noiembrie 2015 a reunit 28 de artişti amatori, tineri interpreţi ai cântecului popular românesc, veniţi din 13 judeţe ale ţării.
Dorel LAZĂR

Actualitate
Posibilă explicație pentru prețul ridicat al apei potabile, în Ocna Mureș: „Drumul” ei începe după Cercul Polar, într-un râu din Norvegia, potrivit unui videoclip postat de APA CTTA
Recent, compania de apă din județul Alba – APA CTTA S.A. a postat pe pagina de Facebook un videoclip despre „drumul apei, de la captare la robinet”. În primele imagini se poate observa un râu care curge repede, peste pietre imense, șlefuite de ghețari nordici, într-un peisaj specific de tundră, cu pini rari.

Ce mai, cadrele sunt cu adevărat spectaculoase: apă limpede, pură, rapidă, sălbăticie, un vibe de documentar, mai ceva ca la BBC, în care, dintr-un moment în altul, te aștepți să apară și un viking. Videoclipul îl puteți vizualiza mai jos:
Nu știm dacă acele cadre au zguduit robinetele din Alba, dar pe ele scrie, cuvânt cu cuvânt: „drumul apei, de la captare la robinet”, firește, fiind vorba de apa din județul Alba.
Numai că primele cadre nu au nici cea mai mică legătură cu Alba, respectiv cu Valea Sebeșului. Ele sunt decupate dintr-un video postat de un cetățean indian pe Pixabay.com AICI.
Practic, imaginile respective nu au nicio legătură cu apa din județul Alba, cu „drumul apei, de la captare până la robinet”, așa cum pompos se titrează. Ele sunt imagini de pe un râu, într-adevăr spectaculos, din Norvegia, din apropierea unui punct de belvedere, din interiorul Cercului Polar.
E adevărat, după câteva secunde de Norvegia autentică, povestea se mută brusc în Alba, dar, totuși, putem pune o întrebare ironică: posibila explicație a prețului mare al apei din Alba și al serviciului de canalizare, este că drumul ei începe în Norvegia, în interiorul Cercului Polar?!
Mai jos puteți observa cadrele din cele două video-uri, care se suprapun perfect:
Prețul apei din Alba este aproape de nivelul celui din Norvegia; diferența o reprezintă doar salariul mediu net, circa 900–1000 de euro în România și 3.500–4.000 în Norvegia.
Am încercat să ne lămurim de ce apar aceste cadre de pe un râu din interiorul Cercului Polar într-un video al APA CTTA Alba, care face referire strict la apa din Alba. Inițial, atât purtătorul de cuvânt de la APA CTTA, cât și directorul Ștefan Bardan, care a fost foarte amabil, ne-au asigurat că toate imaginile provin de pe Valea Sebeșului, din județul Alba. Mai mult, directorul ne-a explicat că video-ul este realizat de o companie din București, care a câștigat o licitație publică, într-un proiect pe fonduri europene.
Ulterior, după ce i-am spus că primele cadre nu au nicio legătură cu Alba și sunt cu un râu din interiorul Cercului Polar din Norvegia, Ștefan Bardan și-a nuanțat răspunsul, afirmând că este un simplu video de promovare, în care pot fi montate orice cadre, și că cel din cadrul proiectului pe fonduri europene va fi realizat separat.
Indiferent că este realizat pe un proiect european sau ca un video de promovare, este cel puțin hilar ca, pe câteva cadre dintr-un râu din Norvegia, să scrii „drumul apei de la captare până la robinet”. Apa pe care o captează, care ajunge, în final, la robinetele locuitorilor din județul Alba, este din acel râu din Norvegia?!
Până la următoarea producție, care ar putea fi filmată tot în Norvegia sau, de ce nu, poate în Islanda, pentru diversitate, îi sfătuim pe locuitorii din Alba să consume apa în mod responsabil. Nu de alta, dar, la prețurile actuale, fiecare pahar cu apă vine nu doar cu hidratare, ci și cu un mic tur virtual al râului Luonosjåhkå.
PS: Chiar dacă pare incredibil, un om care a bătut județul la pas, fără să îi sugerăm nimic, în momentul în care i-am arătat video-ul, a spus clar că primele cadre nu sunt din județul Alba și de pe Valea Sebeșului. Este vorba de Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba!
Actualitate
DSP Alba, în raportul calității apei potabile pe 2025: „La Ocna Mureș s-au produs depășiri ale valorii de fier (din cauza conductelor vechi)”
Direcția de Sănătate Publică Alba a făcut public raportul calității apei potabile pe anul 2025. În acest raport este menționat orașul Ocna Mureș în care s-au detectat depășiri ale valorii de fier (din cauza conductelor vechi). Nu afectează sănătatea, doar aspectul apei. S-au făcut spălări repetate ale rețelei.

„Dragi cetățeni,
Direcția de Sănătate Publică Alba a finalizat raportul privind calitatea apei potabile în județul nostru pentru anul 2025. Iată ce trebuie să știți:
În marile orașe, apa este sigură!
În Alba Iulia, Sebeș, Aiud, Cugir, Blaj, Ocna Mureș și Teiuș, apa distribuită în rețeaua publică a fost conformă standardelor de sănătate. Neconformitățile au fost minore și temporare.
Ce probleme s-au înregistrat și cum s-au rezolvat?
• Ocna Mureș – depășiri ale valorii de fier (din cauza conductelor vechi). Nu afectează sănătatea, doar aspectul apei. S-au făcut spălări repetate ale rețelei.
• Săsciori, Alba Iulia, Albac – plumb descoperit DOAR în instalațiile interioare vechi (școli, clădiri publice), nu în rețeaua stradală. Apa a fost interzisă în acele clădiri până la remediere.
• Aiud, Zlatna, Abrud – erori temporare de clorinare, corectate în maximum 5 zile.
• Lunca Mureșului – depășiri la nitrați, s-a interzis consumul pe perioada remedierilor.
• Poșaga, Valea Lupșii, Albac – depistări de bacterii (E.coli, enterococi), rezolvate prin dezinfectarea rețelei și informarea populației să fiarbă apa.
ATENȚIE! Fântâni și izvoare publice
Am monitorizat 160 de surse publice (fântâni și izvoare). Dintre acestea:
30 de fântâni și 36 de izvoare sunt INTERZISE la consum
Primăriile au obligația să afișeze la loc vizibil: „APA NU ESTE BUNĂ DE BĂUT”
Vă rugăm să NU consumați apă din fântâni și izvoare publice care nu sunt verificate de DSP!
Concluzie: Apa din rețeaua publică din județul Alba este sigură în proporție covârșitoare. Toate problemele depistate au fost gestionate rapid pentru protejarea sănătății dumneavoastră”, a transmis Direcția de Sănătate Publică Alba.
Actualitate
Bărbat de 30 de ani din Ocna Mureș reținut de polițiști, după ce a distrus ușa și a spart geamul unui imobil
Sâmbătă, 7 martie 2026, polițiștii de investigații criminale din cadrul Poliției Orașului Ocna Mureș au luat măsura reținerii, pentru 24 de ore, față de un bărbat, în vârstă de 30 de ani, din orașul Ocna Mureș, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugerea și violarea de domiciliu.

Din cercetări a reieșit că, în noaptea de 6/7 martie 2026, bărbatul ar fi pătruns în curtea unei femei, în vârstă de 54 de ani, din Ocna Mureș, și, folosind un obiect contondent, ar fi spart geamul de la ușa de acces în imobil și un geam termopan.
În cauză, polițiștii continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de distrugerea și violarea de domiciliu.
Din Județacum 12 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic în 2026, dar și în următorii ani | ocnamuresinfo.ro
Actualitateacum 9 luniURARI, FELICITARI şi MESAJE de La mulţi ani de Sfântul Ilie 2025 | ocnamuresinfo.ro
Actualitateacum 11 luniSfinții Constantin și Elena 2025. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | ocnamuresinfo.ro
Mondenacum 8 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | ocnamuresinfo.ro
Din Județacum 12 luniCând sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | ocnamuresinfo.ro
Mondenacum 11 luniMESAJE DE 1 MAI 2025. SMS-uri, FELICITARI şi URĂRI care pot fi trimise de Ziua Internaţională a Muncitorilor | ocnamuresinfo.ro
Actualitateacum 12 luniMESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor care îşi sărbătoresc onomastica | ocnamuresinfo.ro
Din Județacum 12 luniCe nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2025 | ocnamuresinfo.ro


























