Rămâi conectat

Din Județ

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Alba de Jos” a primit spaţiu, statut şi aprobare pentru actul constitutiv

Publicat

în

Unul dintre cele mai importante proiecte ale primarului municipiului Aiud, lansat încă de la începutul anului 2012, este crearea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „Alba de Jos”, al cărei obiectiv general este cooperarea dintre unităţile administrativ-teritoriale care o comun, în scopul dezvoltării economice, al modernizării infrastructurii publice şi protecţiei mediului, al îmbunătăţirii serviciilor publice, al dezvoltării integrate a învăţământului, sănătăţii, culturii şi a potenţialului agricol.

Încă de la primele demersuri ale unui proiect ambiţios, dar care se încadrează perfect în contextul zonei Aiud – Ocna Mureş, cu nevoile şi potenţialul său, dar care ţine cont şi de politicile de viitor ale Uniunii Europene în privinţa finanţării proiectelor, am fost conştient că e nevoie de timp pentru crearea asociaţiei, dar şi pentru concretizarea primelor rezultate ale unei cooperări care, în viitorul destul de apropiat, îşi va demonstra eficienţa”, a precizat Mihai Horaţiu Josan, primarul municipiului Aiud.

După adoptarea în primele luni ale anului 2012 a hotărârilor de participare la constituirea ADI „Alba de Jos”, emise de către 16 consilii locale, Municipiul Aiud, în calitatea sa de iniţiator al proiectului, a solicitat şi a primit din partea Ministerului Justiţiei dovada disponibilităţii numelui asociaţiei, valabilă până în luna decembrie a anului în curs. În acest context, următoarele demersuri făcute au urmărit finalizarea procedurilor de înregistrare a ADI „Alba de Jos” ca persoană juridică.

În ultima şedinţă a Consiliului Local Aiud, care a avut loc la sfârşitul lunii septembrie, ADI „Alba de Jos” a primit spaţiu, statut şi aprobare din partea aleşilor locali pentru actul constitutiv, pentru că toate cele trei proiecte, incluse pe ordinea de zi la iniţiativa primarului municipiului Aiud, s-au concentrat pe asociaţie şi au primit votul favorabil al consilierilor locali.

Potrivit reprezentantului administrației locale, sediul se află în municipiul Aiud, într-una dintre încăperile primăriei, unde se vor desfăşura toate adunările membrilor asociației. Prin statut, au fost enunţate obiectivele şi activităţile principale ale acesteia. Printre cele mai importante obiective, din care decurg şi activităţile asociaţiei, se regăsesc sprijinirea dezvoltării economico–sociale a zonei delimitate de unităţile administrativ teritoriale asociate, identificarea căilor şi mijloacelor de îmbunătăţire a infrastructurii administraţiei publice locale, valorificarea potenţialului economic local şi identificarea unor surse de finanţare interne şi externe, sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, stimularea şi atragerea capitalului străin, precum şi promovarea imaginii şi potenţialului de dezvoltare ale microregiunii.

Prin acelaşi statut, a fost aprobat şi patrimoniul iniţial al ADI „Alba de Jos”, constituit din contribuţia în valoare de 200 lei a fiecăruia dintre cei 16 membri, care au şi calitatea de fondatori ai asociaţiei. Cât priveşte veniturile acesteia, ele se compun din contribuţiile asociaţilor la formarea patrimoniului iniţial, cotizaţiile şi alte contribuţii de la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale membre, dobânzile rezultate din plasarea sumelor disponibile, donaţii, sponsorizări sau legate, subvenţii obţinute de la bugetul de stat, de la bugetele locale sau alte surse legale de pe teritoriul ţării, finanţări de la instituţii, organizaţii şi organisme naţionale şi internaţionale şi alte venituri obţinute în scopul desfăşurării activităţilor prevăzute prin statut.

Nu în ultimul rând, consilierii locali aiudeni au aprobat şi actul constitutiv al ADI „Alba de Jos”, primarul Mihai Horaţiu Josan fiind desemnat ca reprezentant al municipiului Aiud în Adunarea Generală a asociaţiei.

Consiliul Local Aiud, la fel ca celelalte 15 consilii locale ce fac parte în acest moment din asociaţie, a înţeles foarte bine oportunitatea acestui proiect care va asigura în viitorul apropiat o dezvoltare integrată a zonei, prin efortul comun al tuturor membrilor. În perioada imediat următoare, actul constitutiv şi statutul vor fi autentificate şi vom formula cererea de dobândire a personalităţii juridice. Aceste demersuri iniţiale, pe care le-am făcut în acest an, cer o perioadă de timp pentru a fi finalizate, dar sunt convins că într-o perioadă scurtă de acum înainte, ADI „Alba de Jos” va începe să funcţioneze, iar rezultatele bunei cooperări dintre membri vor fi resimţite de comunităţile noastre”, a mai precizat primarul municipiului Aiud.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ocna Mureș Info și pe GOOGLE NEWS


Din Județ

Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2025 | ocnamuresinfo.ro

Publicat

în

Nume sărbătorite de Sfântul Gheorghe 2025 • Nume derivate de la Gheorghe | ocnamuresinfo.ro

Peste 900.000 de romani își serbează onomastica, în 23 aprilie, cu ocazia Sfântului Gheorghe. Sfântul Mare Mucenic s-a născut în Capadocia într-o familie creștina și a trăit in timpul domniei împăratului Diocletian.

Nume care se sărbătoresc de Sfântul Gheorghe

 Din cei peste 900.000 de romani care poarta numele Sfantului Mare Mucenic Gheorghe peste 700.000 sunt bărbați si peste 180.000 femei.

Din totalul romancelor, peste 130.00 poarta numele de Georgeta, alte peste 33.000 – Gheorghita sau Ghiorghita si peste 14.000 – Geta, in timp ce peste 500 femei poarta numele de Ghita.

 La barbati, numele Gheorghe, Ghiorghe se regaseste in peste 550.000 dintre cazuri, George – peste 140.000, Gheorghita, Ghiorghita – peste 24.00, iar peste 4.800 de romani poarta numele Ghita.

Citeşte şi: MESAJE de Sfântul Gheorghe

Legenda Sfantului Gheorghe

S-a inrolat in armata romana si, parcurgand ierarhia militara, Sf. Gheorghe s-a facut remarcat prin faptele de arme. In ciuda decretului impotriva crestinilor, emis de Diocletian in 303, Sf. Gheorghe a ales sa-si marturiseasca public credinta crestina. Din ordin imperial, sfantul a fost intemnitat si supus torturii pentru a-si renega credinta. Loviri cu sulita, lespezile de piatra asezate pe piept, trasul pe roata, groapa cu var, incaltamintea cu cuie, bautura otravita, bataia cu vana de bou si toate celelalte torturi nu au reusit sa-l faca sa renunte la credinta sa.

Martorii suferintelor Sfantului Gheorghe, uimiti de puterea sa de a rezista la durere, au renuntat la credinta in zeitati pagane, imbratisand crestinismul. O dovada a sfinteniei sale o reprezinta o minune savarsita de Sf. Gheorghe in timpul intemnitarii sale. Atingand trupul unui detinut mort din celula sa, acesta a inviat, convingand-o astfel chiar pe imparateasa Alexandra, sotia lui Diocletian, sa se crestineze. Intrucat Sf. Gheorghe a respins oferta imparatului de a-i acorda inalte onoruri in schimbul renuntarii la crestinism, Diocletian a ordonat omorarea prin decapitare a Sf. Gheorghe si a sotiei sale.

In constiinta populara romaneasca, Sf. Gheorghe este unul dintre cei mai prezenti sfinti, numeroase biserici purtand hramul sau. Exista numeroase orase in Romania care poarta numele Sfantului Gheorghe si chiar unul dintre cele trei brate ale Dunarii este denumit astfel. Imaginea Sf. Gheorghe ucigand balaurul este prezenta si pe steagul Moldovei medievale trimis de Stefan cel Mare la Manastirea Zografu de la Muntele Athos.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai preţuiţi sfinţi. De neam bun, a îmbrăţişat de tânăr carierea armelor, distingându-se repede prin curajul şi abilităţile sale. În timpul prigoanei creştinilor, Sfântul şi-a mărturisit şi el cu tărie credinţa şi, după ameninţări şi torturi, a fost executat din porunca aceluiaşi împărat pe care îl servise în lupte şi războaie.

Sfântul Gheorghe nume derivate

Gheorghe – din greacă: agricultor, lucrător al pământului, acest nume deosebit, atât de răspândit la noi, la români, ne arată că omul trebuie să fie, înainte de toate, harnic şi gospodar. – „Lucrul face sănătate, trândăvia tot păcate.” – Proverb românesc.

Derivate: George, Georgeta, Georgiana, Geta, Gina, Gelu, Geo, Gică, Gherghina, Ioiga, Iordache ş.a.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ocna Mureș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Din Județ

Când pică Paștele ortodox și cel catolic în 2026, dar și în următorii ani | ocnamuresinfo.ro

Publicat

în

Calendar creștin: Când cade Pastele ortodox 2026 și Paștele catolic 2026.  • Paștele 2026 | ocnamuresinfo.ro

Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. Dacă această duminică se suprapune Paştelor iudeilor (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

Când pică Paștele ortodox și Paștele catolic în următorii ani: 2026, 2027, 2028, 2029, 2030

CÂND SE VA SĂRBĂTORII PASTELE 2026 și în următorii ani:

Când pică Paştele Ortodox în anii  2020-2030

Paștele Ortodox 2020 – 19 aprilie
Paștele Ortodox 2021 – 2 mai
Paștele Ortodox 2022 – 24 aprilie
Paștele Ortodox 2023 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2024 – 5 mai
Paștele Ortodox 2025 – 20 aprilie
Paștele Ortodox 2026 – 12 aprilie
Paștele Ortodox 2027 – 2 mai
Paștele Ortodox 2028 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2029 – 8 aprilie
Paștele Ortodox 2030 – 28 aprilie

Citește și: Mesaje de Paște fericit. SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Pasti pe care le poţi trimite prietenilor

Când cade Paştele Catolic între anii 2020-2030

Paștele Catolic 2020 – 12 aprilie
Paștele Catolic 2021 – 4 aprilie
Paștele Catolic 2022 – 17 aprilie
Paștele Catolic 2023 – 9 aprilie
Paștele Catolic 2024 – 31 martie
Paștele Catolic 2025 – 20 aprilie
Paștele Catolic 2026 – 5 aprilie
Paștele Catolic 2027 – 28 martie
Paștele Catolic 2028 – 16 aprilie
Paștele Catolic 2029 – 1 aprilie
Paștele Catolic 2030 – 21 aprilie

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

POSTUL PAŞTELUI, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor, este numit, în general, Postul Mare şi aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii sale mesianice.

Citește și: Mesaje de Paste. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti

În general, preoţii şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca pe o instituţie de origine apostolică. În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau însă uniforme peste tot. Astfel, după mai multe mărturii, unii posteau numai o zi, în Vinerea Patimilor, alţii două zile, adică în vinerea şi sâmbăta de dinainte de Paşti, alţii trei, o săptămână sau chiar până la şase săptămâni. La Ierusalim, în secolul IV, se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus, în aceeaşi vreme, postul dura doar 40 de zile.

De la sfârşitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor şi avea o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, din Duminica Floriilor până la cea a Învierii şi era foarte aspru. Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, cu toate că deosebirile dintre bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat după acel moment.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ocna Mureș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Din Județ

Când sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | ocnamuresinfo.ro

Publicat

în

Floriile 2026: Floriile Ortodoxe 2026 sunt în 5 aprile, iar Floriile Catolice 2026 în 29 martie. Duminica Floriilor 2026 – obiceiuri | ocnamuresinfo.ro

În Duminica Floriilor, românii ortodocși sărbătoresc Intrarea Mântuitorului în Ierusalim, în ultima săptămână din viața Sa pământească.

Astfel, din această zi începe Săptămâna Patimilor. Mai exact, sărbătoarea Floriilor este ultima zi de fericire, întrucât, imediat după aceasta, intrăm în Săptămâna Patimilor.

Citește și: Mesaje de Florii • Urări de Florii • Felicitări de Florii care pot fi transmise prin SMS de Florii

CÂND SE VOR SĂRBĂTORII FLORIILE ORTODOXE în următorii ani:

2024 – 28 aprilie
2025 – 13 aprilie
2026 – 5 aprilie
2027 – 25 aprilie
2028 – 9 aprilie
2029 – 1 aprilie
2030 – 21 aprilie

CÂND SE VOR SĂRBĂTORII FLORIILE CATOLICE în următorii ani:

2024 – 24 martie
2025 – 6 aprilie
2026 – 29 aprilie
2027 – 18 aprilie
2028 – 2 aprilie
2029 – 24 martie
2030 – 14 aprilie

CÂND SE VOR SĂRBĂTORII FLORIILE PROTESTANTE în următorii ani:

2024 – 24 martie
2025 – 6 aprilie
2026 – 29 aprilie
2027 – 18 aprilie
2028 – 2 aprilie
2029 – 24 martie
2030 – 14 aprilie

CÂND SE VOR SĂRBĂTORII FLORIILE REFORMATE în următorii ani:

2024 – 24 martie
2025 – 6 aprilie
2026 – 29 aprilie
2027 – 18 aprilie
2028 – 2 aprilie
2029 – 24 martie
2030 – 14 aprilie

Ce semnificație are duminica Floriilor

Duminica Floriilor sau a Stâlpilor este una dintre cele 12 sărbători împărătești din cursul anului bisericesc. Sărbătoarea este primită cu mare fast, întrucât simbolizează Intrarea Domnului în Ierusalim, orașul unde a început să fie celebrată. Această duminică îi pregătește pe credincioși de biruința lui Hristos asupra zilei de duminică care urmează, ziua Învierii. Floriile deschid săptamâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de „Săptămâna Mare”, după cele 40 de zile de post.

Citește și: Când pică Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani

Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl petrec pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere, a explicat pentru Mediafax, părintele Constantin Stoica.

Cu o zi înainte de această sărbătoare este sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hristos îndeplinește o altă minune și îl învie pe Lazăr, la patru zile de la moarte.

După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim.

Tradiții de duminica Floriilor

Una dintre cele mai cunoscute tradiții este a ramurilor de salcie. Credincioșii duc ramurile la biserică, în dimineața de duminică, unde vor fi sfinție de către preot. După terminarea slujbei fiecare participant va lua crenguțe de salcie acasă, pe care le va păstra într-un loc curat, de regulă lângă o icoană.

Această salcie se consideră că are puteri nebănuite și în vreme de necaz sau boală va fi de ajutor celui care o folosește.

Ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic și măslin, ramuri cu care Mântuitorul a fost întâmpinat la intrarea in Ierusalim.

Citește și: Ce nume sunt sărbătorite de Flori, în Duminica Floriilor

În ziua de Florii, multe gospodine coc atâtea pâini câți membrii are familia, însă sunt diferite, în funcție de vârstele celor din familie. Pâinile se împletesc din aluat de grâu și sunt ornate cu figurine sau cruci din același aluat. Pâinile se vor da de pomană celor săraci pentru a fi feriți de probleme și necazuri.

Altă tradiție a acestei sărbători este aceea că fetele să fiarbă apă cu busuioc. Fetele merg la miezul nopții să fiarbă apa și să o pregătească pentru a se spăla pe cap cu ea a doua zi, pentru a avea un păr frumos și strălucitor. Această apă o pun apoi la rădăcina unui păr înflorit, spunând: “Cât de frumos e părul înflorit, așa de frumoasă să fiu și eu; cum se uită oamenii la un păr înflorit, așa să se uite și la mine!”

Superstiţii de Florii legate de vreme

Duminica de Florii se spune că aduce veşti despre cum va fi vremea de Paşte sau cum va fi timpul în vara care va urma. Aşa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște. De asemenea, dacă până la Florii cântă broaștele, atunci vara va fi frumoasă.

Vara, când vremea este urâtă, se pun mâţişori pe foc, pentru ca fumul acestora să alunge trăsnetele şi fulgerele. Nu se munceşte în această zi, iar masa trebuie să fie întinsă tot timpul.

Obiceiuri de Florii

De Florii se mănâncă peşte, aceasta fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri. Biserica ortodoxă dă dezlegare la pește, pentru că se spune că în această zi Iisus ar fi cerut să mănânce pește. În popor se spune că peștele consumat în această zi are puteri tămăduitoare și cine mănâncă se va lecui de orice boală.

În jur de 1, 5 milioane de români își sărbătoresc onomastica. Dintre cei sărbătoriţi, aproape 900.000 sunt femei, arată statisticile. Cele mai întâlnite nume la femei sunt Viorica, Florentina, Florica. Sunt și românce cu nume mai rare, precum Garofiţa, Micşunica, Panseluţa sau Crizantema.

Citește și: Obiceiuri de Florii •  Superstiţii de Florii • Tradiţii de Florii

La bărbați sunt sărbătoriți cei care poartă numele de Florin, Viorel, Florian, cel mai des întâlnite, precum și cei botezați Trandafir, Bujor, Mărgărit sau Crin.

Tradiția spune că așa cum va fi vremea de Florii, tot așa va fi și în prima zi de Paște.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ocna Mureș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Politică

Știrea Ta

Societate

Sport

Economie

Din Județ

Articole Similare

ocnamuresinfo, stiri ocnamures, informatii ocnamures