Rămâi conectat

Știri din zonă

„Vreau să pun la intrare în comună o tablă pe care să scrie Noşlac Băi”

Publicat

în

  • Interviu cu domnul Dumitru POP, primarul comunei Noşlac

Dumitru Pop primar Noslac– Domnule primar, a trecut ceva timp de la ultima noastră discuţie. Vă rog să ne spuneţi ce aţi mai reuşit să faceţi în această perioadă pentru comună?
– În primul rând, pot spune că am reuşit să termin canalizarea, partea stradală, care este finalizată în proporţie de 100%. Acum urmează să facem doar racordurile şi să pornim staţia de epurare, lucrări care se vor finaliza undeva la sfârşitul lunii octombrie 2014. Tot în acest interval de timp am reuşit să concepem şi să depunem proiectul pentru amenajarea cursului unei văi şi a podeţelor, un proiect ce se ridică la 30.000 de euro, sumă ce va fi absorbită din fondurile puse la dispoziţia României de către Uniunea Europeană. La această oră suntem spre finalizarea amenajărilor şi dotărilor la căminul cultural din Noşlac, un proiect de 15.000 de euro, proiect care se va finaliza pe data de 20 mai, anul acesta. Totodată, suntem în curs de amenajare a unui spaţiu multifuncţional şi a centrului civic, printr-un proiect în valoare de 80.000 de euro, sumă ce provine din fonduri europene. Mai adaug faptul că avem pregătit studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic pentru amenajarea „Centrului civic II”, zona monumentului eroilor – parc distracţie pentru copii. În câteva săptămâni acesta va fi depus pentru obţinerea finanţării europene cu 30.000 de euro. Am pornit procedurile de selectare a firmei care se va ocupa de construirea căminului cultural de la Găbud, care va fi construit din fonduri proprii, valoarea investiţiei ridicându-se la aproximativ 600.000 de lei. Aici vorbim despre un cămin cultural care se va construi de la temelie, care la final va avea toate echipamentele necesare pentru a face faţă tuturor solicitărilor.
– Ne-aţi spus despre căminele culturale. Ce ne puteţi spune despre mişcarea cultural-sportivă din comuna dumneavoastră?
– Am înfiinţat în cadrul comunei ansamblul artistic „Dor de Noşlac”, care a evoluat şi prezentat câteva spectacole cu prilejul unor zile festive. Cea mai nouă evoluţie a acestui ansamblu a avut loc cu câteva zile înaintea Paştelui, cu ocazia unei sâmbete ecumenice la care au participat toate cultele de pe teritoriul comunei şi unde au prezentat cântece religioase. În prezent, se pregăteşte pentru festivalul-concurs „Cultură pentru cultură” iniţiat de către Consiliul Judeţean Alba, a cărui fază zonală va avea loc la Ponor, în luna iulie. În luna august, „Dor de Noşlac” va participa la festivalul-concurs „Dobroge, mândră grădină”, unde în fiecare zi, timp de o săptămână, va evolua pe diferite scene din judeţ. Pe data de 14 septembrie vom organiza manifestarea „Roadele toamnei la Noşlac”, apoi pe data de 21 septembrie, în localitatea Găbud, vom inaugura căminul cultural, vom sfinţi biserica şi vom organiza sărbătoarea „Fiii satului Găbud”.  În data de 26 aprilie, prima sâmbătă după sfintele sărbători de Paşte, în prezenţa tuturor cultelor din sat, vom inaugura căminul cultural de la Stâna de Mureş. În ceea ce priveşte sportul, vă pot spune că în cadrul clădirii multifuncţionale vom avea vestiare pentru băieţi şi pentru fete, o sală de forţă, o sală pentru tenis de masă, handbal, unde se vor organiza concursuri de şah şi alte jocuri de masă. Vom avea un teren de minifotbal pe care dorim să organizăm  campionate zonale de fotbal la care să participe echipe ale primăriilor din jurul nostru.
– Aţi amintit depre investiţia din
localitatea Stâna de Mureş. Ce alte proiecte de investiţii mai aveţi?
– În primul rând, în acest an o să finalizăm studiile de fezabilitate pentru canalizare şi asfaltare în satele Copand, Stâna de Mureş şi Găbud. Proiectele urmează să fie depuse anul viitor pentru obţinerea finanţărilor europene. De asemenea, lucrăm la studiul de fezabilitate pentru înfiinţarea unui centru multifuncţional şi zonă de agrement ce va fi situat undeva între localităţile Copand şi Căptălan, proiect pe care intenţionăm să-l realizăm cu o finanţare de 85% fonduri europene şi un parteneriat cu nişte investitori din Germania. Din cele discutate până la această oră, suma necesară pentru realizarea acestui proiect se ridică undeva la 15.000.000 de euro. Proiectul este foarte important şi este un deziderat pentru a transforma radical comuna şi viaţa locuitorilor ei. Realizarea sa va transforma comuna într-o staţiune balneară prin folosirea apelor clorosodice aflate la aproximativ 800 de metri adâncime în sol. Prin acest proiect cred că vom transforma Noşlacul într-un mic orăşel, iar tot ceea ce se produce în această comună ar putea fi valorificat în acest centru, începând de la produsele lactate, legume, fructe, carne şi multe altele. Cred că odată înfiinţat acest centru, acolo ar putea fi create cel puţin 100 de locuri de muncă, începând de la: portar, lacătuţ, îngrijitori, infirmiere, bucătari, ospătari, maseori, medici curanţi etc. Ar fi un proiect care ar dezvolta enorm zona. De asemenea, am avut vizita unei delegaţii de oameni de afaceri din Olanda care intenţionează să construiască o seră cu o suprafaţă iniţială de cel puţin un hectar, ceea ce înseamnă alte minimum 15 locuri de muncă. La această oră se dezvoltă în zona localităţii Găbud, prin investiţii private, o ciupercărie, care este aproape gata pentru a fi dată în folosinţă, iar la Căptălan lucrează o secţie care face piese pentru Mercedes, capacitate care se va dezvolta urmând să angajeze alţi câţiva muncitori.
– Care ar fi cea mai mare dorinţă a dumneavoastră, în calitate de primar al comunei, dar şi ca persoană fizică?
– În calitate de primar, cea mai mare dorinţă a mea ar fi să reuşesc să pun la intrare în comună, şi dinspre Ocna Mureş, şi dinspre judeţul Mureş, o tablă pe care să scrie mare, şi în maghiară, şi în română, şi în germană: „Noşlac Băi”. În calitate de cetăţean, de om, vreau să văd toţi cetăţenii comunei uniţi şi toleranţi. Vreau să văd că în urma mea a rămas ceva, nu numai din punct de vedere al conservării tradiţiilor, ci şi al relaţionării. Deşi structura populaţiei este aproximativ 80% români şi 20% maghiari, noi nu am avut probleme interetnice, dar vreau o mai mare coeziune.
– Sincer, sunteţi mulţumit de realizările dumneavoastră din aceşti aproximativ doi ani de mandat?
– În ciuda unei vârste pe care o am. Nu sunt bătrân dar… M-am zbătut şi am alergat pentru comună, pentru investiţii, pentru a ridica nivelul de trai şi de confort al comunei. Pot să vă spun că nu mi-e ruşine să ies, în oricare din sate, şi a sta cu fruntea sus. Nu mi-e ruşine de ce am făcut. Am văzut că oamenii mă apreciază, bineînţeles că nu toţi, că nici „nea Nicu” nu a fost apreciat sută la sută, dar în proporţie de 80% cred că noşlăcanii şi locuitorii comunei apreciază ceea ce am făcut.
– O ultimă întrebare: ce credeţi despre viitorul tineretului din comună?
– Aş putea spune că viitorul sună bine. Foarte mulţi dintre copiii noştri lucrează în Spania, Franţa, Olanda, Italia, Anglia şi în alte ţări, dar toţi vin şi investesc aici. În majoritate îşi construiesc aici case, sau renovează şi modernizează casele bătrâneşti, deci se vor întoarce aici, acasă. Aceşti copii vor reveni cu alte gânduri, cu altă experienţă. Acesta este un semn că Noşlacul nu va dispărea, ci va înflori. Ei, tinerii, vor fi cei care vor dezvolta atât social, cât şi economic comuna. Sunt sigur de acest lucru. Am încredere în ei.
– Vă mulţumesc şi vă urez succes.

A consemnat Dorel LAZĂR


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ocna Mureș Info și pe GOOGLE NEWS


Știri din zonă

După luni de zile în care cuibul lor a fost gol, primele berze s-au întors în Unirea

Publicat

în

Vestitorii primăverii și-au făcut mult așteptata apariție și în județul Alba, în comuna Unirea. După luni de zile în care cuibul a fost gol, familia de berze s-a întors acasă.

Familia de berze a revenit la cuibul din Unirea, anunțând că primăvara se instalează în toată regula. Localnicii s-au bucurat de venirea berzelor, imortalizându-le în fotografii și filmulețe postate pe rețelele de socializare.

În vârf de stâlp, cuibul imens, ca o umbrelă atrage privirile celor care trec prin zonă. După luni în care a stat gol, păsările călătoare au început să îl reamenajeze, să îl completeze cu nuielușe și bețișoare, care să asigure confortul puilor care vor ieși din ouă.

De regulă, aceasta este perioada în care berzele se întorc ”acasă”, când vremea începe să se încălzească.

Specialiștii spun că cuibul de barză este una dintre cele mai spectaculoase și complexe construcții realizate de regnul animal. Este construit din crengi, rădăcini, pământ, la care se adaugă paie, fân, iarbă, uneori chiar hârtie și cârpe.

Un cuib de barză care este folosit câțiva ani la rând poate ajunge, după numeroase reparații, la un diametru de 1 – 1,5 metri și o înălțime de 2 metri, iar prin adăugarea treptată de materiale poate cântări câteva sute de kilograme.

Berzele sunt ocrotite prin lege și pot să trăiască peste 30 de ani. Depun ouă în lunile aprilie-mai, iar puii ies din găoace în lune iunie.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ocna Mureș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Știri din zonă

Veteranul de război Ioan Loghin, înmormântat astăzi la Fărău cu onoruri militare

Publicat

în

Veteranul de război Ioan Loghin, din Fărău, județul Alba, cunoscut ca eroul care avea corpul plin de schije, a părăsit această lume, marți, 12 martie 2024, la vârsta de aproape 103 ani.

Povestea de viață a bravului erou este una impresionantă, brăzdată de foarte multe încercări. În ultimii ani ai vieții sale și-a pierdut vederea, iar în urma implicării unui cunoscut medic albaiulian, și-a recăpătat-o chiar anul trecut.

Moșu’ Loghin s-a născut la 1 mai 1921, la Fărău, într-o familie numeroasă, cu unsprezece copii. Tatăl său a luptat în Italia, în Primul Razboi Mondial, fiind atins si el de o schijă la mâna dreaptă. Ioan Loghin era un om mărunțel, foarte călit de viață și împăcat cu toate. A avut zece copii. Nouă dintre ei ii trăiesc, fiind stabiliți în țară și străinătate.

Experiența sa de război poate fi oricând un scenariu de film. A fost încorporat în 1942, la Batalionul 5 Vânători de Munte „Avram Iancu” Abrud, în plutonul 3. Pe front a fost dus în vara lui 1942. A ajuns în Crimeea, iar de acolo în Taman și Abinskaia, în Cecenia de azi. În urma unui atac al partizanilor ruși, a fost grav rănit la picioare, în Crimeea. A fost abandonat de camarazii săi în groapa în care se refugiaseră și unde au fost atacați ulterior. Povestea el că era o zi călduroasă, nimeni nefiind în jurul său și îi era foarte sete. Picioarele ciuruite erau întoarse invers, în spate, cu tot cu bocanci. A stat acolo inert până spre seară. De sete și având dureri insuportabile, simțea cum i se usucă trupul și că moare.

Armata aduna noaptea în niște camioane morții și, eventual, și răniții. Așa au dat de el, mai mult mort decât viu. A fost pus deasupra morților. În noapte aceea, a fost operat într-un spital improvizat, fiind anesteziat cu morfină. Recuperarea a durat vreo cinci luni, în spitale din Crimeea, Corabia și Caracal, în funcție de cum rușii se apropiau. A îndurat chinuri inimaginabile până s-a vindecat. Nu a crezut vreodată că va mai putea umbla. De fapt, se aștepta să-i fie amputate picioarele, mai ales că mult timp tratamentul nu avea efect. Acasă s-a întors cu greu, din cauza lipsei transporturilor, liniile de cale ferată fiind distruse de armata germană. A ajuns în halta din Unirea, sus, urcat pe o locomotivă, nefiind vagoane disponibile, iar de acolo, pe jos, acasă la Fărău, unde îl asteptau frații mai mici, în număr de unsprezece, și mama, tatăl său decedând înainte de război la vârsta de 50 de ani, scrie dr. Petruța Pop, de la Cercul Militar Alba Iulia.

S-a căsătorit cu femeia lui, alături de care a trait din 1946, până anul trecut, în 2023, când a decedat, iar împreună au avut o familie numeroasă, cu zece copii. A lucrat toată viața la oi, iar din munca câmpului și-a făcut o gospodărie frumoasă, în care și-a crescut copiii.

Rănile din război nu i-au cauzat probleme de sănătate în viață, pentru că, povestea el, a ajuns să se obișnuiască cu ele. Schijele rămase în corp au devenit parte din viața lui. Pielea îmbătrânită și transparentă pe alocuri, scotea la lumină vene groase vizibile, dar și aceste dovezi ale suferinței: pe picior, în mai multe locuri, la degetul mic de la o mână, pe braț, în vreo trei locuri, pe umăr și coaste. Se pare că doctorul i-a scos schijele de la picioare și i-a tratat rănile, resturile de bombă, care i-au atins corpul, rămânând acolo.

Este o mare pierdere plecarea dintre noi a veteranului de război Ioan Loghin, din Fărău. Pentru jertfa sa de arme și pentru lupta continuă a vieții sale, Armata română îi va acorda ultimul onor. Astfel, eroul Ioan Loghin va fi înmormântat cu onoruri militare, joi, 14 martie 2024, de la ora 13.00, la cimitirul din Fărău, de către un pluton de militari, din cadrul Batalionului 136 Geniu „Apulum”.

Veșnică recunoștință veteranului de război Ioan Loghin și mulțumiri alese pentru lecția de viață oferită tuturor!

Dumnezeu să-l ierte și să-i așeze sufletul în Rai alături de ceilalți bravi ostași care au aparat neamul românesc!


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ocna Mureș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Știri din zonă

Ioan Loghin, veteranul de război care a trăit 7 decenii cu schije în corp a plecat să lupte în armata cerului

Publicat

în

Ioan Loghin, veteranul de război care a trăit 7 decenii cu schije în corp a plecat să lupte în armata cerului. Mai avea 2 luni și ar fi împlinit 103 ani!

Ultimul veteran de război din Fărău, Ioan Loghin, s-a stins din viață luni, 11 martie 2024, la locuința sa din sat, cu mai puțin de două luni înainte de împlinirea vârstei de 103 ani! Fostul luptător din al Doilea Război Mondial avea corpul plin de schije de pe front, iar din iulie a rămas văduv.

Tot vara trecută fusese supus unei intervenții chirurgicale ce i-a readus vederea la ambii ochi, costurile operației fiind suportate de fiii veteranului, care i-au promis acest lucru la cea de-a 102-a aniversare a zilei de naștere a tatălui lor. Anul trecut, reprezentanții Filialei Alba a Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere „Al. I. Cuza” și Sucursalei Alba a Asociației Militarilor Veterani și Veterani cu Dizabilități „Sf. Dimitrie – Izvorâtorul de Mir” l-au omagiat la ceas aniversar, alături de oficialitățile locale și numeroasa lui familie.

Maior în retragere, Moș Loghin a fost un bărbat mărunțel și foarte simpatic, fiind apreciat de întreaga comunitate. În cel de-al Doilea Război Mondial, a fost încorporat la Batalionul 5 Vânători de Munte Abrud, dar pe front a luptat până în Caucaz cu Batalionul 22 VM desprins din acesta. A fost grav rănit la picioare și la mâna stângă în urma unui atac al partizanilor ruși în 12 ianuarie 1944 și abia a scăpat cu viață. Întors acasă, s-a căsătorit în anul 1947, dar în 2023 soția sa a decedat după o lungă și grea suferință, fiind imobilizată la pat de 13 ani de zile. Împreună au avut 10 copii, din care mai trăiesc 9 copii, una dintre fiice fiind stabilită în Australia. Ceilalți și-au făcut un rost în țară sau în străinătate. Ioan Loghin a lăsat în urmă o adevărată avere care numără… 31 de nepoți și 45 de strănepoți.

• Slujba de priveghere va avea loc și astăzi, 13 martie 2024, de la ora 19.00

„La vârsta de aproape 103 ani, Omul iubit de Dumnezeu și de oameni a plecat la Cel pe care la slujit și prețuit, Isus Hristos. La revedere, ne vom vedea în slava cerească, tată iubit!”, a transmis fiul Liviu, împreună cu soția Aurica, nepoții și strănepoții.

Veteranul de război Ioan Loghin va fi înmormântat cu onoruri militare, funeraliile urmând să aibă loc mâine, 14 martie, de la ora 13.00, la cimitirul din comună. Pe 1 mai ar fi împlinit 103 ani! Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace pe bravul Moș Loghin. Eternă recunoștință și veșnică pomenire!


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ocna Mureș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Politică

Știrea Ta

Societate

Sport

Economie

Din Județ

Articole Similare

ocnamuresinfo, stiri ocnamures, informatii ocnamures