Lucrările de rarefiere şi toaletare a copacilor de pe dealul „Banţa” provoacă nemulţumiri în rândul populaţiei oraşului.

Sute de cetăţeni ai oraşului Ocna Mureş sunt alarmaţi din cauza tăierilor masive de copaci din pădurea de protecţie situată pe dealul „Banţa”, aflat în imediata apropiere a blocurilor de locuinţe colective din centrul oraşului. Aceştia spun că din cauza tăierilor motivate ca fiind „tăieri de toaletare şi rărire”, pericolul de surpare a plafoanelor fostelor mine de sare creşte, punând în pericol însăşi existenţa oraşului. „Pădurea a fost plantată în urmă cu zeci de ani tocmai pentru a proteja oraşul de infiltrarea apelor meteoritice în subsol, fenomen care dacă nu este stopat, poate duce la surparea plafoanelor minelor de sare, lucru de altfel constatat în urmă cu câţiva ani, atunci când magazinul „Plus” a fost înghiţit de surparea produsă la una dintre fostele galerii”, ne-a spus foarte îngrijorat Vasile P., unul dintre locuitorii oraşului. Acesta ne-a mai spus că după părerea domniei sale, ceea ce se face în aceste zile pe dealul „Banţa” este „un atac la siguranţa oraşului”.
Din cele discutate cu administraţia locală din Ocna Mureş, am aflat că inclusiv aceasta este nemulţumită de ceea ce se întâmplă şi că tăierile, fie ele de toaletare, ar trebui să fie oprite, mai ales că această pădure are un regim special stabilit încă acum 60 de ani, printr-o hotărâre locală în anul 1952. Administraţia locală spune că într-adevăr prin tăierea copacilor există pericolul ca apa meteoritică să nu mai poată fi drenată prin canalul de gardă, astfel încât aceasta ar putea să se infiltreze într-o cantitate mult prea mare în sol, influenţând în mod negativ stabilitatea terenurilor situate deasupra fostelor galerii de mină, mărind în acest fel riscul repetării „fenomenului Plus”, care a dus la crearea unui nou lac de apă sărată în centrul oraşului. În plus de acestea, potrivit celor afirmate de primarul oraşului Ocna Mureş, jurist Silviu Vinţeler, zona începuse să fie percepută de locuitori ca o zonă de recreere, ea fiind cuprinsă în planul de dezvoltare socio-economică a oraşului şi a studiilor de fezabilitate, ca fiind componentă a viitoarei baze de tratament şi odihnă pe care administraţia doreşte să o amenajeze, folosind în acest fel potenţialul binefăcător al apelor clorosodice ce au fost folosite în tratarea diverselor boli. „Încercăm să împiedicăm intervenţia motofierăstraielor în pădurea de pe dealul „Banţa”. Deocamdată cei de la Romsilva stau tare pe poziţie şi spun că ei au un contract ferm şi că-l vor onora. Vom sesiza Instituţia Prefectului să medieze această dispută care a alarmat sute de persoane din oraş. Personal nu pot să accept această idee. Or fi ei cei care administrează fondul forestier din judeţ, dar cred că trebuiau să se consulte şi cu noi, nu să decidă singuri ce fac pe teritoriul administrat de Primăria oraşului Ocna Mureş”, ne-a declarat primarul Silviu Vinţeler. Acesta ne-a mai informat că într-un fel dă dreptate „alarmiştilor” care se tem de evoluţia negativă a zonei, dat fiind că Institutul de cercetări şi proiectări miniere (MINESA) în momentul în care a efectuat cercetările privitoare la surparea plafonului fostei mine de sare şi înghiţirea de către apele sărate a magazinului „Plus”, a concluzionat că înfiltrarea apelor pluviale şi pătrunderea lor în gropile din centrul oraşului ar fi cauza majoră a fenomenului.
La rândul lor, cetăţenii spun că se tem că, odată tăiaţi sau răriţi copacii, există pericolul unor alunecări de teren, ce periclitează cartierul aflat la poalele dealului. „Dacă taie copacii vine pământul peste noi. Se ştie bine acest lucru. Structura subsolului nostru este de aşa natură încât o alunecare de teren nu ar fi mare lucru. După ce ne-au omorât industria, oamenii aceştia chiar vor să omoare şi oraşul”, declara revoltat Marcel A. Potrivit documentelor administraţiei locale, pădurea de pe dealul „Banţa” a fost plantată ca urmare a unei decizii de protejare a arealului minelor de sare prin împiedicarea scurgerii necontrolate a apelor pluviale spre lacurile create prin surparea plafoanelor fostelor mine de sare, colectarea şi dirijarea lor prin canale de gardă către râul Mureş. Hotărârea a fost luată în anul 1952, când printre alte măsuri de protejare a oraşului s-a stabilit împădurirea a 40 de hectare de teren pe dealul „Banţa” şi amenajarea unor canale de gardă în lungime de 8 kilometri, pentru crearea unui sistem de împiedicare a scurgerii apelor pluviale înspre lacurile sărate.

FOTO: ARHIVĂ