Este îndeobşte cunoscut că unele dintre localităţile judeţului nostru sunt legate de numele unor eroi legendari pe care i-au dat istoriei naţionale, precum comunele Avram Iancu sau Horea.

Sunt de asemenea unele localităţi al căror nume este legat chiar de evenimentele din 1918, anul Marii Uniri de la Alba Iulia. Între acestea amintim de această dată numele localităţii Războieni – Cetate, cunoscută până în anul 1918 sub numele de Szekely Foldvar, respectiv Cucerdea Secuiască. Este cunoscut faptul că drumul către Alba Iulia al miilor de români, pentru a participa la Marea Adunare Populară, nu a prezentat în multe cazuri siguranţă, unele trenuri care veneau din nordul şi vestul Transilvaniei fiind oprite în gările Cucerdea (Războieni) şi Teiuş de către trupele maghiare. În aceste condiţii, gărzile româneşti de pe malul drept al Mureşului s-au angajat în lupte în toată regula cu gărzile maghiare pentru a lăsa drum liber trenurilor. Spre exemplu, potrivit martorilor evenimentelor, la Lunca Mureşului s-au dat lupte în toată regula, garda românească locală fiind ajutată şi de garda naţională din Ocna Mureş. Iată cum descrie profesorul Pantilimon Popovici, într-un articol intitulat „Istorie naţională şi istorie locală în apoteoticul an 1918” publicat în prestigioasa revistă „Dacoromania”, citându-l pe Petre Boţianu, participant la Marea Adunare de la Alba Iulia, un mic eveniment istoric ce s-a petrecut imediat după 1 Decembrie 1918 în fosta localitate Kocsard (Cucerdea) devenită Războieni. „În consens cu întreaga naţiune română, locuitorii satului nostru au scris cea mai frumoasă pagină de istorie locală tocmai în decembrie 1918. Însăşi actuala denumire de Războieni se leagă de cele întâmplate atunci, în data de 6 decembrie 1918, când Regimentul 15 „Războieni” al Armatei Române, sub conducerea maiorului Vasile Nădejde, a trecut Mureşul. Toată populaţia satului, în costume populare, a primit armata cu urale şi strigăte de bucurie, cu cântece şi îmbrăţişări. Aceasta era atmosfera descrisă de un martor ocular (Petre Boţianu – n.a.). Ocupând gara, care pe atunci se numea Kocsard (Cucerdea), maiorul Vasile Nădejde s-a adresat mulţimii spunând: „Această gară şi acest nod de cale ferată fiind ocupate de unităţi ale Regimentului 15 „Războieni” de la Bacău, se va numi de acum înainte Războieni!”.
Atunci un membru al gărzii naţionale din satul nostru a înlocuit tabla cu vechea denumire cu o alta pe care era scris numele de Războieni, care dăinuie până astăzi”. Câteva luni mai târziu, în 11 mai 1919, aici îşi deschidea cursurile şi prima şcoală românească, intrându-se astfel pe făgaşul unei administraţii româneşti şi a unei vieţi mai bune pentru locuitorii Războieniului.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ocna Mureș Info și pe GOOGLE NEWS