Efectele perverse ale defrişării pădurilor din Munţii Harghitei lovesc economia judeţului Alba.

Revenim astăzi cu noi amănunte privind Parcul Industrial Ocna Mureş, acum, după ce Agenţia de Protecţia Mediului Alba a fost de acord cu realizarea investiţiei pe fosta platformă UPSOM, iar Apele Române, Direcţia Mureş şi-a dat avizul de gospodărire a apelor pe platforma Parcului Industrial. Avem, de asemenea, informaţii că s-a finalizat toată documentaţia pentru amenajarea noului parc, care a fost înaintată guvernului şi se aşteaptă adoptarea hotărârii de guvern pentru înfiinţarea noii platforme industriale de la Ocna Mureş, ai cărei proprietari sunt SC Ascom International SRL Bucureşti şi SC Aloref Alba Iulia, firme care nu au nici în clin, nici în mânecă cu cele ale omului de afaceri Dan Voiculescu, după cum au precizat proprietarii acestora. Și nu putem decât să salutăm faptul că două firme, cu capital integral românesc, vor să repună pe picioare industria oraşului Ocna Mureş. Şi fiindcă mulţi dintre cititorii noştri din zonă s-au întrebat de ce a trebuit lichidată UPSOM, am apelat la mai mulţi specialişti, foşti  angajaţi ai UPSOM, care ne-au detaliat cauzele care au condus la lichidarea celebrei uzine. Astfel, am aflat că Fabrica de produse sodice din Ocna Mureş avea 4 grupuri, 4 linii de producţie, iar pentru ca o asemenea întreprindere să funcţioneze la limita rentabilităţii trebuia să producă circa 340.000 de tone de sodă pe an. Or, în ultimii 2 ani de funcţionare, 2008-2009, la UPSOM mai producea doar o singură linie, ceea ce a condus la o rentabilitate inadmisibilă. După ce a fost cumpărată de oamenii de afaceri indieni, s-a încercat revitalizarea producţiei, astfel că într-o primă fază aceştia au investit circa 25 de milioane de dolari în dezvoltarea uzinei. Şi ar fi făcut-o în continuare, dacă nu ar fi apărut o problemă capitală, de viaţă şi de moarte a uzinei.

Este vorba despre faptul că bazinele de depozitare a reziduurilor de la Războieni, de pe Valea Socşoara, s-au umplut cu soluţiile amoniacale, astfel că, practic, în 2010, ele nu au mai putut fi deversate în apele Mureşului. S-a ajuns în această situaţie din cauza scăderii debitului anual al râului Mureş cu circa o treime, ca urmare a tăierilor masive de păduri din bazinul superior al Mureşului, din Harghita şi Covasna. În condiţiile în care soluţiile de amoniu, sodiu şi calciu nu mai puteau fi deversate pentru că depăşeau cu mult normele naţionale şi europene, iar concentraţia în apele Mureşului ar fi distrus fauna şi flora, investitorii indieni s-au adresat Direcţiei de Ape Târgu Mureş, pentru a clarifica situaţia şi a găsi o soluţie. Răspunsul a fost că, în următorii 15-30 de ani, debitul anual al râului Mureş va scădea şi mai mult, chiar până la jumătate, astfel că orice dezvoltare industrială a UPSOM este sortită eşecului. După ce au analizat situaţia şi au constatat că orice investiţie ar face nu pot mări producţia până la limita rentabilităţii, aceştia au vândut afacerea pentru a-şi recupera cât de cât banii investiţi.
Acum, cei care au lucrat până nu demult în uzină privesc către fosta fabrică, către ruinele care au mai rămas, cu speranţa că pe această platformă se va realiza o nouă activitate economică, după ce două firme româneşti au cumpărat o fabrică ce nu mai putea funcţiona şi s-au angajat nu numai să-şi recupereze banii din fierul vechi, ci s-au gândit ca, după valorificarea deşeurilor, să dea din nou viaţă zonei prin construirea unui Parc Industrial, unde se apreciază că vor putea activa circa 15 firme, întreprinderi mici şi mijlocii, aşa-zişi rezidenţi ai parcului, şi că se vor crea între 500-1500 de noi locuri de muncă. Ar fi o adevărată mană cerească pentru oraş şi întreaga zonă, având în vedere că aici există un bazin al resurselor umane bogat, adică forţă de muncă grupată în jurul oraşului, şi mai ales calificată, poziţia geografică a oraşului fiind extrem de avantajoasă din acest punct de vedere, căci în zonă, pe o rază de 50-60 km, şomajul este în floare (numai la IM Aiud lucrau aproape 10.000 de oameni). Parcul Industrial Ocna Mureş este însă atractiv din multe alte puncte de vedere. În primul rând este asigurată alimentarea cu energie electrică, pentru că aici funcţionează staţia de transformare de 18-24 MWh a fostei UPSOM. Există şi este funcţională şi reţeaua de alimentare cu apă din râul Mureş, ca şi sistemul de canalizare care s-a reabilitat în întreg oraşul în 2014. În perimetrul Parcului se află şi 3500 ml de cale ferată interioară, legată la nodul feroviar de la Războieni, iar Autostrada Sebeş – Turda, prin nodul rutier de la Decea, se află la doar 5 km de parc. În fine, în apropiere se află şi două aeroporturi internaţionale, cel de la Cluj-Napoca şi de la Târgu Mureş.
Toate acestea reprezintă atuuri de care investitorii români sau străini pot fi atraşi, astfel încât oraşul Ocna Mureş să renască economic din propria cenuşă, ca pasărea Phoenix. Vom reveni cu noi amănunte după ce guvernul va aproba hotărârea de înfiinţare a Parcului Industrial Ocna Mureş.

G. C.